Devino ceea ce vrei să îți devină copiii

Andrei Rosu, Fondator al Asociatiei CIA - Coaching in alergare

Salut, Andrei, cel de peste 10 ani,

Probabil că acum, când citești aceste rânduri zâmbești, așa cum aș face-o și eu dacă aș citi o scrisoare de la Andrei, cel de acum 10 ani. Îți scriu astăzi din perspectiva unui părinte de 40 de ani, împlinit, cu doi copii sănătoși și plini de energie, cu o soție fericită și cu o carieră de sportiv de anduranță, care inspiră mulți oameni să își exploreze și să își depășească în mod constant limitele.

După cum sunt sigur că îți amintești, am decis, în 2009, pe vremea când Alex avea doar un an, iar Ema încă nu se născuse, să fac câteva schimbări în viața mea, pentru a-mi construi o versiune mai bună și a mă transforma într-un model real pentru el. Mă săturasem să dau vina la nesfârșit, pentru propriile neîmpliniri sau pentru surplusul de 14 kilograme, pe oricine sau orice în afară de mine. Mă săturasem să găsesc mereu scuze pentru a nu face sport și să mă plâng că este prea cald, prea frig, că nu am unde să alerg, nu am cu cine, că sunt câini în parc, că sunt prea bătrân, că risc să mă accidentez, că aș arăta ridicol în colanți și așa mai departe.

În anii care au urmat, am descoperit că a fi model pentru copiii noștri nu este o acțiune punctuală, ci un proces continuu. Copiii devin ceea ce văd în casă, așa că nu le-am putut spune niciodată: “Săptămâna aceasta va vom arăta cum trebuie să vă comportați în viață. Fiți foarte atenți și copiați ceea ce vedeti”.

În fiecare zi, Alex și Ema și-au însușit fiecare vorbă a noastră, fiecare acțiune, fiecare temere, pe care am lăsat-o sau nu ne acapareze și foarte important, multe dintre obiceiurile noastre. 

Am observat că fiecare zi este o miniatură a vieții. Ne trezim la aceeași oră, avem aceeași rutină de dimineață, plecăm pe același drum către birou, începem ziua de lucru cu aceleași “task-uri”, mâncăm aproximativ la fel. Plecăm la aceeași oră și pe același drum spre casă și facem cam aceleași lucruri seara: aceleași emisiuni TV și aceeași oră de culcare. Apoi, repetăm această zi de câteva mii de ori și îi spunem ''viață''.

Așa că mi-am transformat viața schimbându-mi câteva dintre obiceiurile zilnice: mă trezesc devreme, înainte de răsărit, încep ziua cu mișcare și cu un mic dejun consistent și sănătos. Apoi mă dedic acelor proiecte profesionale dificile, dar relevante pentru cariera mea, mă întâlnesc cu oameni de la care am ce învăța (pentru că devenim asemenea celor cu care ne bem fresh-ul).  

Gestionez timpul cu mare atenție, singura resursă distribuită democratic. Am devenit cea mai organizată persoană pe care o cunosc, petrec timp de calitate împreună cu familia, îmi exprim la finalul fiecărei zile recunoștința pentru ceea ce am, pentru ceea ce fac sau devin și mă culc devreme.

Cel mai dificil moment al transformării mele a fost să mă ridic de pe canapea (a durat 33 de ani). Dar a meritat. Partea frumoasă a transformării este că aceasta, spre deosebire de schimbare, este ireversibilă, asemenea unui fluture care nu va mai reveni niciodată la stadiul de larvă sau omidă.  

Transformându-mă, am învățat să îmi înfrunt temerile (frica de zbor, frica de a vorbi în public și alte câteva zeci) și să duc lucrurile la bun sfârșit. Am decis să nu sacrific potențialul uriaș cu care am fost înzestrat, încă de la naștere, că orice om de pe această planetă și să fac tot ceea ce depinde de mine pentru a ajunge din punctul A în punctul B fără regrete și respectându-mi valorile în care cred.

Peste zece ani, Alex va fi major, iar Ema va fi la vârsta adolescenței. Mi-ar plăcea să știu că am făcut zilnic, tot ceea ce am putut, pentru a crește copii independenți, capabili să adopte decizii înțelepte și să își urmeze visele. Pentru că fiecare om are vise și dăm un alt sens vieții noastre atunci când lucrăm la îndeplinirea lor.

Am învățat că toți oamenii de succes au o “formulă magică” pentru a-și îndeplini obiectivele și m-am inspirat din reușitele lor. A mea este: "Visează, planifică, acționează!". Mă văd într-un context viitor, apoi "desenez" traseul până acolo și la final, bifez fiecare "stație" intermediară.  

Dacă lucrurile au decurs așa cum mi-am propus să se întâmple, atunci nu pot decât să mă bucur. Înseamnă că ai avut înțelepciunea de a depăși momentele dificile, care sunt, de cele mai multe ori temporare. O întrebare foarte bună pe care am învățat să o folosesc în astfel de situații în ultimii ani, care sper că ți-a folosit și îți va folosi în continuare, este “Cum pot depăși acest moment dificil?”. Această întrebare obligă creierul să ofere soluții.

La finalul acestei scrisori am o rugăminte. Scrie, la rândul tău, câteva rânduri pentru Andrei, cel de peste 10 ani (asta în cazul în care nu a fost inventată, între timp, o mașină a timpului, care să îți permită să îi spui asta față în față).  

Printre altele, roagă-l ca, atunci când va avea nepoți (dacă nu îi are deja), să le povestească despre toate locurile frumoase pe care le-am văzut, oamenii minunați pe care i-am întâlnit, temerile pe care le-am înfruntat și aventurile extraordinare prin care am trecut. Sunt sigur că asta îl va inspira să devină un model pentru generațiile următoare.

Cu recunoștință,

Andrei Roșu

Sportiv de anduranță, blogger, scriitor și vorbitor inspirațional, organizator de evenimente caritabile și sportive, susținător de proiecte sociale, donator benevol de sânge. 

Noi promitem să creștem generații sănătoase. 

Știai că?

• Produsele Nestlé conțin vitamina C și Fier pentru a ajuta în prevenirea deficienței de fier;
• Produsele Nestlé pentru diversificare au o valoare nutrițională adecvată și adaptată fiecărei etape de dezvoltare a copilului pentru a preveni obezitatea. 

Află mai multe despre cele 5 promisiuni Nestlé!