Rolul aminoacizilor în nutriția copiilor

Proteinele sunt substanțele principale din corpul nostru. Acestea nu doar că intră în structura organelor interne, a țesutului muscular, pielii, oaselor și părului, dar sunt necesare, de asemenea, și pentru o creștere sănătoasă, funcționarea corectă a sistemului imunitar și menținerea echilibrului hormonal. Corpul nostru poate folosi proteine pentru a genera energie, dar carbohidrații și grăsimile nu pot fi transformate în proteine. De aceea, în special la copii, cantitatea și compoziția proteinelor - aminoacizii care stau la bază - sunt de cea mai mare importanță pentru dezvoltarea corectă și sănătoasă.
 

Tipuri de aminoacizi și semnificația lor

Proteinele sunt compuse din 20 de tipuri de aminoacizi - 12 aminoacizi neesențiali și 8 aminoacizi esențiali (valina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, treonina, triptofan, feninalalanina). Aminoacizii neesențiali pot fi sintetizați în organism din alți aminoacizi, în timp ce, cei esențiali nu poate fi și trebuie asigurați prin alimentație. Copiii au nevoie de încă doi aminoacizi esențiali - arginina și histidina. Studiile leagă rolul lizinei și agrininei ca factori pentru sinteza hormonilor de creștere. La adulți, dar mai ales la copiii ale căror organisme se dezvoltă mai repede, furnizarea tuturor aminoacizilor esențiali prin alimente este critică pentru sănătate.

Cât de mult putem absorbi proteina depinde în mare măsură de valoarea sa biologică, care este determinată de compoziția sa în aminoacizi. Proteinele animale (carne, pește, ouă, lapte) au o valoare biologică ridicată, deoarece conțin toți aminoacizii esențiali. Alimentele vegetale nu conțin toți aminoacizii esențiali sau nu îi conțin în cantitate suficientă. Alimentele de origine vegetală trebuie combinate între ele sau consumate în cantități mai mari pentru ca organismul să beneficieze de toți aminoacizii esențiali, așa cum s-ar întampla în cazul consumului proteinelor vegetale.

Valoarea biologică a proteinelor

Acest indice indică raportul dintre diferitele proteine în ceea ce privește părțile lor amino-constituente și modul în care sunt absorbite de organism. Oamenii de știință consideră proteinele din ou ca un standard de valoare biologică și le-au atribuit valoarea 100. Atunci când combinăm alimente care au un profil diferit de aminoacizi, putem crește valoarea biologică a proteinelor, adică să le facem complete - aminoacizii lipsă din unele alimente sunt prezenți în altele.

Cereale și leguminoase - cele mai bune combinații

În general, cerealele sunt mai sărace în lizină, treonină și uneori triptofan; fasolea și alte leguminoase (năut, linte, soia) sunt bogate în acești aminoacizi. Prin combinarea alimentelor din aceste două grupe alimentare obținem o valoare biologică mai mare a proteinelor.

Câte proteine trebuie să consumi pe zi

Pentru adulți, cantitatea recomandată de proteine pe zi este de 0,8g pentru un kilogram de greutate corporală. Este semnificativ mai mare la sugari (până la 2,5g pe kilogram greutate corporală), deoarece în primele luni și ani de viață, organismul uman se dezvoltă cel mai rapid și are nevoie de mai mult „material de construcție”. Aceste recomandări sunt generale, iar valoarea exactă depinde de mai mulți factori, cum sunt sexul, vârsta, stilul de viață, starea de sănătate, activitățile sportive. Tema de discuție legată de cantitatea corectă de proteine consumată rămâne una dintre cele mai controversate, chiar și în cercurile științifice. În general, convingerea generală este că se consuma prea multe proteine, cu excepția cazului în care este vorba de o formă alternativă de nutriție, cum ar fi veganismul, de exemplu. Mai multe informații despre consumul exact de proteine pentru diferite grupe de vârstă pot fi găsite pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății.

Surse: Harvard Health Blog Journal of Sports Science &Medicine, World Health Organization J-stage article 

Autor: Vesela Petrova, Expert în nutriție sănătoasă. Vesela Petrova este absolventă a Institutului de Sănătate Holistică „Vitalakademie” din Viena, este membru al Asociației Europene a Clinicilor Nutriționiști (ESPEN) dar și membru al Asociației Nutriționiștilor din Bulgaria. În afară de alimentația sănătoasă, Vesela Petrova folosește metode de yoga, terapie sonoră și meditație.