București, 19 noiembrie 2026. România înregistrează cel mai mare procent de deficit ponderal din regiune și unul dintre cele mai ridicate niveluri de exces ponderal la copiii de școală primară din Europa. Pe 19 noiembrie, de Ziua Cerealelor Integrale, Societatea de Științe în Nutriție lansează primul ghid național dedicat micului dejun pentru copiii de 6–14 ani, realizat cu sprijinul Nestlé și CPW (Cereal Partners Worldwide), primul instrument care traduce literatura științifică în recomandări aplicabile pentru părinți, medici și școli.
La 8 ani, 69% dintre copiii români mănâncă zilnic micul dejun. La 11 ani, proporția scade la 44%, iar la 15 ani ajunge la 26% în rândul fetelor și 35% în rândul băieților, sub media europeană de 44% pentru aceeași vârstă. Băieții mănâncă mai des dimineața decât fetele la toate vârstele, o diferență care devine semnificativă după 13 ani și coincide cu debutul preocupărilor legate de greutate. Într-un context în care România nu dispune de niciun program național dedicat micului dejun, Societatea de Științe în Nutriție lansează astăzi „Ghid practic pentru implementarea micului dejun echilibrat la copiii și adolescenții cu vârsta de 6–14 ani“, primul instrument național dedicat în mod specific acestei mese pentru grupa 6–14 ani. Ghidul a fost realizat cu sprijinul al Nestlé România și CPW.
Prin comparație, Finlanda, Suedia și Estonia oferă de decenii mic dejun gratuit și universal tuturor elevilor, în timp ce România se numără, alături de Belgia, Grecia și Austria, printre statele care direcționează mesele gratuite exclusiv către școli din comunități cu venituri reduse. Reperul românesc în domeniu rămâne ghidul INSP pentru grădinițe și școli, iar pentru grupa de vârstă 6–14 ani nu a existat până acum niciun instrument național dedicat micului dejun.
„Datele din România ne arată că la 15 ani, mai puțin de o treime dintre fete mai mănâncă zilnic micul dejun. Nu mai este suficient să transmitem un mesaj general că această masă contează. Avem nevoie de repere clare pe care părinții să le poată aplica acasă, de instrumente pe care medicii și nutriționiștii să le folosească în cabinet și de soluții adaptate pe care școlile să le integreze în rutina zilnică. Adolescența este fereastra critică în care obiceiul se pierde, dar și momentul în care o intervenție bine construită, cu familia, profesioniștii din sănătate și școala care lucrează împreună, poate face diferența“, a declarat Dr. Mihai Niculescu, Președinte al Societății de Științe în Nutriție.
Ghidul semnalează un paradox al sănătății pediatrice românești: țara are simultan unul dintre cele mai ridicate procente de exces ponderal la copiii de 6–9 ani din Europa, 31% față de media de 25%, și cel mai mare procent de deficit ponderal din regiune, 7% față de media de 3%. Această dublă povară a malnutriției, documentată în cea mai recentă rundă COSI (Inițiativa Europeană a OMS de Supraveghere a Obezității la Copii ), 2022–2024, coexistă cu o calitate slabă a alimentației: doar 46% dintre copiii de 6–9 ani consumă zilnic fructe și 32% legume, iar în 16 din 21 de țări monitorizate, sub 5% dintre copii atingeau recomandarea OMS de cinci porții de fructe și legume pe zi.
Una dintre contribuțiile centrale ale documentului este trecerea de la „mănâncă micul dejun“ la „cum arată un mic dejun echilibrat și calitativ nutrițional“. Un mic dejun echilibrat este prezentat ca asigurând aproximativ 20–25% din necesarul energetic zilnic, echivalentul a 400-500 de kilocalorii (kcal) pentru un copil de vârstă școlară. Calitatea este la fel de importantă ca frecvența: micul dejun ar trebui să includă cu prioritate alimente cu densitate nutrițională ridicată, precum cereale integrale, produse lactate sau alte surse adecvate de proteine, fructe și/sau legume, grăsimi sănătoase și o hidratare adecvată, limitând în același timp zaharurile libere, sodiul și băuturile îndulcite cu zahăr. O atenție deosebită este acordată micronutrienților importanți în perioada de creștere, în special calciului și fierului, ale căror necesități cresc în perioada pubertății.
„Ziua Cerealelor Integrale este pentru noi un moment potrivit să aducem în prim-plan un instrument pe care nutriționiștii și pediatrii îl așteptau. La Nestlé, credem că nutriția bună nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și alegeri mai bune, zi de zi. De aceea susținem inițiative precum acest ghid, care transformă știința nutriției în recomandări practice pentru familii. Este aceeași abordare pe care o urmăm și în dezvoltarea produselor noastre: de peste două decenii îmbunătățim constant rețetele cerealelor pentru micul dejun, crescând ponderea cerealelor integrale și reducând zahărul și sarea. Astăzi, peste 98% dintre cerealele noastre destinate copiilor au cerealele integrale ca prim ingredient, peste 70% au un conținut ridicat de fibre, iar majoritatea sunt îmbogățite cu fier și calciu, două minerale cu un rol important în perioada de creștere”, a declarat Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat, Manager Nutriție Nestlé România și Europa de Sud-Est.
Dovezile privind beneficiile micului dejun regulat sunt consistente: 49 din 50 de studii observaționale analizate în ghid asociază consumul acestei mese cu o probabilitate mai mică de suprapondere și obezitate, iar omiterea ei se corelează cu un profil lipidic mai nefavorabil, tensiune arterială mai ridicată și insulinorezistență crescută. Efectele cognitive sunt reale, dar moderate, cu rezultate mai clare la copiii subnutriți. Omiterea micului dejun este asociată și cu stres, depresie și implicare emoțională scăzută la școală, o conexiune documentată mai ales la preadolescenți. La nivel de sistem, un program de mic dejun din Anglia a crescut performanțele școlare cu 2,2% la citire și 1,7% la matematică până la finalul ciclului primar, iar prezența școlară în România a crescut de la 75% la 88% după introducerea unui program similar.
Ghidul avertizează totodată că frecvența consumului nu echivalează cu calitatea nutrițională: a mânca zilnic dimineața nu este suficient dacă masa este de proastă calitate, iar România nu dispune în prezent de niciun instrument validat local pentru evaluarea acestei calități. Documentul include rețete adaptate grupelor de vârstă 6–9 și 10–14 ani, instrumente de evaluare a micului dejun și recomandări diferențiate pentru familie, cabinet medical și școală, adresându-se deopotrivă părinților, medicilor de familie, pediatrilor, nutriționiștilor-dieteticieni și cadrelor didactice.
Ghidul complet poate fi consultat pe siteul Societății de Științe în Nutriție (https://srsn.ro/ghiduri-si-infografice/).