Misterioasa istorie a înghețatei
Gustoasă, aromată, răcoritoare, parfumată și cremoasă... Ce să fie, ce să fie? O înghețată! Toți poftim la înghețată, mai ales pe timp de vară, când ne răcorește simțurile și ne gâdilă papilele gustative. Se pare că acest desert are o istorie îndelungată și ca până și regii au gustat din ea. Hai să descoperim împreună misterioasa istorie a înghețatei.
Se pare că înghețata a apărut demult demult, prin secolul 2 i.Hr., dar nu putem ști cu siguranță inventatorul ei. Știm însă că Alexandru cel Mare se delecta cu gheață și zăpadă în care pune un strop de miere și nectar. Alte referințe biblice arăta că însuși regele Solomon se bucura de băuturi răcite cu gheață. De asemenea, în timpul Imperiului Roman, împăratul Nero (54-86 d.Hr.) trimitea alergători în munți pentru gheață și zăpadă, iar la acestea adăuga fructe și sucuri.
Desertul regilor
O mie de ani mai târziu, Marco Polo se întoarce din peregrinările lui cu o rețetă similară cu a sorbetului. Istoricii estimează că această rețetă a evoluat de-a lungul timpului, iar în secolul XVI a apărut ceea ce noi astăzi numim înghețată. În același timp, se pare că la masa regelui Charles I, în Anglia, se servea "cream ice", gheață cremoasă, cum era numită înghețata inițial.
Franța a cunoscut și ea acest desert răcoritor în secolul XVI, datorită Caterinei de Medici și a faptului că s-a căsătorit cu regele Henry al II-lea al Franței.
Totuși acest desert a devenit cunoscut publicului larg aproape 100 de ani mai târziu, prin 1660. La acea vreme, sicilianul Procopio a introdus o rețetă cu lapte, ouă, smântână și unt, iar această înghețată putea fi servită la Café Procope, prima cafenea din Paris.
Cafeneaua din Paris, Il Procope a devenit un loc de întâlnire pentru mulți intelectuali celebri, inclusiv Benjamin Franklin, Victor Hugo și Napoleon. Aici a fost introdus gelato, versiunea italiană de sorbet, publicului francez. A fost servită în boluri mici de porțelan, foarte asemănător cu ceșcuțele de ouă. Procopio a devenit cunoscut ca "părintele înghețatei italiene" ("Father of italian Gelato").
Lucruri interesante despre înghețată
În secolul al XVII-lea, francezii au început să experimenteze un desert înghețat numit "brânză". Cofetarul francez Nicolas Audiger descrie în cartea sa ("La maison reglée") mai multe rețete de "brânză" cu gheață și arome de fructe. Cea mai veche rețetă includea smântană, zahăr și suc de portocale. Tot în cartea sa, Audiger sugera agitarea gheții în timpul procesului de realizare a înghețatei. În ciuda denumirii, acest desert nu conținea efectiv brânză, ci făcea referire la consistența laptelui/smântânei folosite la fabricarea înghețatei, sau pur și simplu, este un termen francez utilizat la acea vreme. Indiferent care ar fi motivul, în secolul al XVIII-lea, acest desert a devenit foarte popular în întreaga Franță.
Legendele menționează că Charles I al Angliei a ordonat decapitarea bucătarului său, pentru că a dezvăluit rețeta secretă a înghețatei sale favorite.
Înghetata cremoasă a apărut în jurul anului 1930 și se realizează prin adăugarea aerului la amestecul de înghețată în timpul procesului de congelare. Rezultatul este o înghețată mai moale și mai ieftină, deoarece necesită mai puține ingrediente.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înghețata a devenit un simbol moral pentru soldați. Fiecare unitate încerca să își îndulcească trupele cu acest desert răcoritor. Astfel, în 1945 s-au construit pe apă localuri în care se servea înghețată pentru soldații ce navigau pe Pacific.
Cele mai apreciate arome de înghețată sunt ciocolata și vanilia. Însă, în Merida (Venezuela) exista o locație unde se servesc 860 de arome diferite, inclusiv ciuperci în vin, macaroane cu brânză și cremă de crab.
Astăzi înghețata este un desert care ne surprinde plăcut la fiecare înghițitură. În plus, se spune că înghețata ne poate ridica starea de spirit și ne face mai fericiți, vezi cum se întâmplă asta aici.
Nu mai spunem de bogăția de sortimente din care putem să alegem: ciocolată, vanilie, fructe, caramel, alune, migdale… Mmmm o plăcere și o magie în același timp!