Sort by
Sort by

NutriPorția este, de câțiva ani, aliatul de nădejde al familiilor din toată țara, un adevărat ghid pentru alimentația echilibrată cuprins într-o singură farfurie colorată. În contextul actual, risipa alimentară devine o adevărată problemă globală, așa că NutriPorția vă oferă soluții practice pentru a reduce acest fenomen, pornind din locul de unde începe risipa: masa noastră și a familiei noastre.​

Planificarea meselor cu ajutorul NutriPorției poate transforma cumpărăturile și prepararea meselor într-un proces mai eficient și responsabil. Respectând proporțiile recomandate, părinții pot evita risipa alimentară.

CUM PUTEM TRANSFORMA RISIPA ALIMENTARĂ ÎNTR-O PROBLEMĂ A TRECUTULUI​

Interviu cu Nicoleta Tupiță, Nutrition Health and Welness Internal Communication Manager​

Întrebare: Se spune că dacă vrei să cunoști un popor, un neam, un clan, o familie sau un om... uită-te la gunoiul pe care îl aruncă. E un bob de adevăr în aceste vorbe?

Nicoleta Tupiță: De la cel mai mic la cel mai mare, de la nivel personal la nivel de societate, modul în care tratăm resursele acestei planete, dar și deșeurile, reflectă valorile și atitudinile noastre față de mediul înconjurător și față de responsabilitatea noastră socială. De la unde se aruncă, cât se aruncă, până la ce se aruncă și ce se risipește, de fapt, indică nivelul de educație al unei persoane sau al unei comunități. Dacă ne plimbăm prin țară, vom observa diferențe de la zonă la zonă, influențate și de sistemele de colectare și reciclare locale. Dacă călătorim mult spre est, în țările asiatice dezvoltate, cum este Japonia, nu vom avea unde să aruncăm nici măcar o coajă de banană pentru că nu există coșuri de gunoi, dar în același timp este mai curat pe stradă decât la noi acasă, iar reciclarea este aproape de 100%. Prin urmare, cred că ține de educație, de cultură, de voință și conștientizare.

În secolul acesta, în zilele noastre, risipa alimentară este o problemă globală. Care sunt implicațiile?

Echivalentul a un miliard de mese cu mâncare bună de consum este risipit în fiecare zi la nivel global, doar în gospodării. Conform Comisiei Europene, 131 de kg de alimente sunt risipite anual de fiecare locuitor din U.E. Cu alte cuvinte, aruncăm în fiecare zi 350 g de alimente pe cap de locuitor. 70% din această cantitate este reprezentată de risipa la nivel de gospodărie, adică fiecare dintre noi aruncă zilnic 250 g de mâncare. Risipa alimentară are impact negativ asupra mediului, deoarece resursele naturale, precum apa, terenul și energia sunt utilizate în mod ineficient pentru producția alimentelor care sunt ulterior aruncate. De asemenea, risipa alimentară contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră (16% din totalul emisiilor doar în Europa) și la schimbările climatice. Din punct de vedere social, risipa alimentară este o problemă gravă într-o lume în care milioane de oameni suferă de foame și malnutriție.

Strămoșii, bunicii noștri, chiar și părinții, obișnuiau și ei să gătească mai mult decât le trebuia, iar apoi să arunce mâncarea? Este o practică de când lumea?

Doar de câteva decenii accesul la mâncare este pentru mulți dintre noi ad libitum. Eu am experiența de la țară, unde am crescut, iar acolo nimic nu se risipea, tot ce rămânea, de puține ori, ajungea la animalele din gospodărie. Orice coajă de măr, de cartofi, ceva resturi necomestibile (sau mai puțin comestibile) ajungeau tot la animale. Fără să realizeze, oamenii din mediul rural respectă foarte multe principii de sustenabilitate, probabil din iubirea față de natură și pământ. Desigur, nu putem să vorbim doar la modul ideal și să ne mutăm cu toții în mediul rural, dar putem să ne organizăm mai bine cumpărăturile, mesele, frigiderul și cămara, dacă nu din motive de sustenabilitate, atunci din motive financiare. Dacă am estima cât risipim în familia noastră și am calcula valoarea alimentelor risipite, ne-am da seama câți bani aruncăm efectiv la gunoi. Vă provoc la un experiment, să aruncați 5-10 lei la gunoi în fiecare zi, cu siguranță veți reconsidera risipa alimentară.

Nicoleta Tupita, Nestle Romania

Care credeți că este cauza pentru care astăzi mâncăm mai mult, consumăm mai mult și aruncăm la fel de mult?

Există mai multe cauze pentru această situație. Printre acestea se numără creșterea accesului la alimente, publicitatea agresivă a produselor alimentare, obiceiurile de consum excesiv și lipsa conștientizării cu privire la impactul risipei alimentare asupra mediului și societății. „Standardele de frumusețe” ale alimentelor sunt un fenomen care s-a răspândit foarte mult. Cu greu alegem alimentele mai puțin estetice. Din punct de vedere nutrițional, forma alimentelor, mai ales la fructe și legume, nu are niciun impact asupra compoziției nutriționale. Și un ardei mai puțin „înzestrat” estetic ne oferă toată bunătatea lui de nutrienți. Lipsa timpului sau diferitele priorități ne împiedică de multe ori să concepem o lista de cumpărături și un meniu săptămânal pentru toată familia care să fie exact cât ne trebuie.

Ce înseamnă risipa alimentară și cum se diferențiază de pierderea alimentară?

Vorbim de pierdere alimentară atunci când aceasta se produce înainte ca alimentele să ajungă în magazine, în restaurante sau la consumatori. Pierderile alimentare se înregistrează în ferme, la producători, în timpul transportului și depozitării pe traseul fermă – producător – retail, excluzând ce se întâmplă după ce alimentele ajung deja în magazine sau direct la noi acasă. Risipa alimentară se produce în magazine (retail), în restaurante sau alte unități de servire de alimente și băuturi și la nivel de gospodării, de către fiecare dintre noi. Conform ONU, pierderile în ferme sunt de 8%, iar pe traseul de la poarta fermei la magazin de 14% din toată producția. La momentul consumului, atât la nivel de retail, horeca sau gospodării, risipa alimentară reprezintă 17% din producție.

Care sunt principalele cauze ale risipei alimentare la nivel global și cum variază acestea între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare?

Principalele cauze ale risipei alimentare includ practici ineficiente de producție și distribuție, standarde de calitate stricte, comportamentul consumatorilor și infrastructura inadecvată. În țările dezvoltate, risipa alimentară este mai frecventă în etapele de distribuție și consum, în timp ce în țările în curs de dezvoltare, pierderile sunt mai mari în etapele de producție, de exemplu, la ferme și stocare.

Ce mâncare aruncă românii cel mai des față de celelalte țări? Există vreo statistică?

Risipa alimentară este o problem imensă în România, deoarece aruncăm peste 6 milioane de tone anual. Nu există statistici detaliate pentru țara noastră. Uitându-ne la statisticile globale ale Food and Agriculture Organization (FAO), cele mai risipite alimente sunt fructele și legumele (45% din producție), peștele și fructele de mare (35%), cerealele și produsele derivate (30%), lactatele (20%), carnea (20%).

Cum se poate reduce risipa alimentelor? Individual sau la nivel de comunitate, societate?

Reducerea risipei alimentare poate fi abordată atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și societate. La nivel individual, putem fi mai conștienți de cantitatea de alimente pe care o cumpărăm și o consumăm, putem planifica mesele, ne putem pregăti o listă de cumpărături, putem merge la magazin numai după ce am mâncat, ca să nu fim tentați să cumpărăm în surplus, și putem folosi tehnici de păstrare sau conservare adecvate. Spre exemplu, se pot congela inclusiv supa și prăjiturile cu frișcă, fără să fie afectat gustul, poate doar puțin textura. La nivel de comunitate și societate, se pot implementa politici și programe pentru a promova donarea alimentelor, reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor.

Tehnologia și inovația pot contribui la reducerea risipei alimentare?

Tehnologia și inovația pot juca un rol important în reducerea risipei alimentare. De exemplu, tehnologiile de conservare, monitorizarea lanțului de aprovizionare și aplicațiile mobile pot ajuta la gestionarea eficientă a alimentelor și la prevenirea risipei.

Există exemple notabile de programe sau inițiative care au reușit să reducă semnificativ risipa alimentară?

Da, există numeroase programe și inițiative la nivel global care au reușit să reducă semnificativ risipa alimentară. Un exemplu interesant este transformarea pâinii vechi în bere (nu în vin), de data aceasta, o inițiativă din Maastricht, Olanda, care răspunde risipei mari de pâine, acest aliment fiind al doilea cel mai risipit la nivel de țară. Inițiativa încurajează oamenii să colecteze pâinea veche de la brutării, restaurante sau supermarketuri, iar o berărie locală o va folosi în procesul de producție a berii. Noi, la Nestlé, prin parteneriatul pe termen lung cu „Banca pentru Alimente” contribuim la reducerea risipei alimentare, donând tone de produse, lună de lună, către beneficiarii Băncii. Doar raportându-ne la anul trecut, am donat 60 de tone de alimente către Bancă. De asemenea, desfășurăm campanii de educare și conștientizare pentru a sensibiliza publicul larg cu privire la impactul negativ al risipei alimentare. 

10 Sfaturi practice și creative pentru a reduce risipa alimentară
10 SFATURI PRACTICE ȘI CREATIVE PENTRU A REDUCE RISIPA ALIMENTARĂ
  • 1. Planificați mesele săptămânale
    Alocați timp săptămânal pentru a planifica mesele. Acest pas vă ajută să cumpărați doar ce aveți nevoie, reducând șansele de a risipi alimente. Planificarea atentă este probabil cel mai sigur mod de a eradica problema de la rădăcină.
  • 2. Faceți o listă de cumpărături
    Ține-te de lista ta de cumpărături atunci când mergi la cumpărături. Acest obicei previne achizițiile impulsive, care adesea duc la risipa de mâncare. Și un sfat bonus: studiile arată că nu e recomandat să mergi la cumpărături săptămânale pe stomacul gol sau când ești foarte obosit, pentru că vor crește șansele să exagerezi cu ce pui în coș.
  • 3. Stabiliți o zi fixă de „curățenie” în frigider
    Impune în familie o zi înainte de cumpărăturile mari pentru a verifica împreună cu cei dragi ce alimente trebuie consumate întâi. Pune-le într-un coș sau o cutie specială în frigider pentru a le consuma primele. Vei fi surprinsă ce efect psihologic poate avea această măsură simplă asupra deciziilor viitoare de cumpărături!
  • 4. Fiți creativi în bucătărie
    Fii creativ cu resturile. O porție de legume aproape veștejite poate deveni o supă delicioasă, iar fructele un pic cam prea coapte sunt perfecte pentru smoothies sau prăjituri. Vezi rețetele de mai jos pe care ți le recomandăm pentru inspirație.
  • 5. Porții adecvate
    Gătește porții mici pentru a evita prepararea excesivă. Dacă totuși ai mâncare în plus, folosește-o într-o altă rețetă a doua zi. Doar pentru că ți-a rămas dintr-un ingredient, nu înseamnă că trebuie să mărești toate porțiile. Ajută și să calculezi gramajele mâncărurilor. De exemplu, sunteți 3 persoane în casă. Oare chiar o să puteți mânca toți cei 8 litri de ciorbă înainte să vă plictisiți de ea?
  • 6. Gătiți o dată, mâncați de mai multe ori
    Totuși, asta nu înseamnă că trebuie să stai toată ziua în bucătărie. Când gătești, folosește mâncarea în mai multe mese diferite pe parcursul săptămânii. De exemplu, un pui rotisat poate fi folosit într-o zi ca fel principal, apoi carnea rămasă poate fi adăugată într-o salată sau transformată într-o supă sățioasă. Această metodă nu doar că reduce timpul petrecut în bucătărie, dar și minimizează risipa de alimente.
  • 7. Compostează resturile organice
    Dacă spațiul îți permite, cojile de fructe și legume sau alte resturi organice pot fi compostate, transformându-se în îngrășământ natural pentru plante.
  • 8. Învățați să depozitați corect
    Depozitarea corectă a alimentelor prelungește durata lor de viață. De exemplu, păstrează merele separat, deoarece gazul pe care îl eliberează poate accelera maturizarea altor fructe.
  • 9. Revizuiți regulat setările frigiderului
    Asigură-te că frigiderul vostru este setat la temperatura potrivită pentru a maximiza durata de viață a alimentelor. Temperatura ideală este între 1 și 4 grade Celsius.
  • 10. Prioritizați siguranța
    Și la final, oricât de important ar fi să nu aruncăm mâncarea la gunoi, totuși, nu uita că consumul de alimente deteriorate poate fi periculos. Învățați să recunoașteți semnele clare că alimentele nu mai sunt bune de consumat, indiferent de data de expirare. Siguranța este întotdeauna cea mai importantă și cel mai bine este să te concentrezi să nu ajungi în situația în care să trebuiască să miroși atent mâncarea. În concluzie, implementând aceste sfaturi nu doar că vei economisi bani și vei reduce impactul asupra mediului, dar vei aduce și un plus de creativitate în rutina zilnică. Așadar, încurajează întreaga familie să participe la aceste practici sustenabile și transformă fiecare masă într-o oportunitate de a învăța și de a proteja planeta.

Surse și resurse utile

Rețete anti-risipă, pentru ce a rămas prin frigider​
Rețete anti-risipă, pentru ce a rămas prin frigider​
PAELLA CU LEGUME UITATE PRIN FRIGIDER
Ingrediente
- aprox. 400 g mix de legume uitate prin frigider, tăiate în cubulețe (de exemplu: morcov, ardei gras, păstârnac, țelină, ceapă, rădăcină de pătrunjel, vinete, dovlecei, conopidă, praz etc.)
- 250 g sos de roșii
- 200 g orez
- 500 ml supă făcută cu cub Maggi de legume

Opțional: infuzie de șofran (puțin șofran în 100 ml apă rece, lăsat să coloreze bine apa)
Condimente: boia dulce, turmeric, puțin piper, usturoi proaspăt tocat (se pune o dată cu legumele)

Mod de preparare
Încălzește o tigaie și adaugă legumele tăiate. Sotează-le până devin ușor aurii și fragede.
Adaugă orezul peste legume și amestecă bine, asigurându-te că fiecare bob este învăluit în sucurile legumelor.
Toarnă sosul de roșii și supa de legume. Dacă folosești și infuzia de șofran, adaug-o acum.
Presară boia dulce, turmeric, piper și adaugă usturoiul tocat. Ajustează gustul după preferințe.
Lasă să fiarbă la foc mediu, amestecând ocazional, până când orezul este gata și lichidul a fost absorbit complet.
Odată ce orezul este gătit și paella are o crustă crocantă pe fund, este gata de servit.

Sugestii
Servește paella alături de o porție de carne sau pește gătit în casă.
Acest lucru asigură un echilibru între proteine, carbohidrați și legume, conform principiilor NutriPorției, fiind ideală pentru o masă sănătoasă și echilibrată pentru întreaga familie.
PAELLA CU LEGUME UITATE PRIN FRIGIDER
TOCĂNIȚĂ COLORATĂ DE LEGUME RĂMASE
Ingrediente
- Aprox. 3 kg de legume (tăiați cubulețe morcovi, țelină, păstârnac, dovlecel, cartofi dulci, gulie, vânătă, ardei gras etc. și tocați câteva cepe și 3-4 căței de usturoi, dacă aveți, pentru gust)
- 300 ml sos de roșii cu busuioc pentru paste
- 2-3 linguri de ulei pentru călit
- 2 linguri Maggi Bază lichidă pentru mâncăruri
- Fulgi de chili, opțional, pentru un gust picant
- 2-3 lingurițe de zahăr, pentru echilibrarea gustului de ceapă
- Sare și piper, după gust
- Ierburi aromatice, după preferințe (de exemplu, oregano, busuioc, rozmarin)

Mod de preparare
Începe prin a tăia toate legumele în bucăți sau cubulețe de dimensiuni similare pentru a găti uniform.
Călește vânăta separat în puțin ulei până devine aurie și moale.
Într-o cratiță mare, călește ceapa cu zahărul până devine translucidă și ușor caramelizată.
Adaugă usturoiul, cartofii dulci, morcovii și păstârnacul. Sotează pentru câteva minute.
Adaugă jumătate de cană de apă, sarea și Maggi Baza lichidă pentru mâncăruri. Lasă să fiarbă până când legumele încep să se înmoaie.
Adaugă gulia și continuă să fierbi.
Introdu ardeiul, dovlecelul și vânăta călită.
Adaugă sosul de roșii și lasă totul să fiarbă până când legumele ating consistența dorită - al dente sau complet fierte, după preferințe.
Ajustează cu sare, piper, fulgi de chili și ierburi aromatice.

Sugestii
Servește această tocăniță bogată și colorată ca fel principal sau alături de o porție de orez integral sau quinoa pentru o masă completă și echilibrată. Este nu doar delicioasă, dar și un mod splendid de a consuma o varietate de legume într-un singur fel de mâncare.
TOCĂNIȚĂ COLORATĂ DE LEGUME RĂMASE
PASTE INTEGRALE CU LEGUME, NĂUT ȘI CIUPERCI
Ingrediente
- 200 g paste integrale
- 1 conservă de năut (aproximativ 400 g, scurs)
- 200 g ciuperci (de exemplu, șampinion sau pleurotus, tăiate felii)
- Mix de legume din frigider (de exemplu, ardei, dovlecel, morcov, broccoli, tăiate cubulețe sau fâșii)
- 2 căței de usturoi, tocați fin
- 1 lingură ulei de măsline
- Sare și piper, după gust
- Ierburi aromatice (cum ar fi busuioc sau oregano, după preferințe)

Mod de preparare
Într-o oală mare cu apă sărată, fierbe pastele conform instrucțiunilor de pe ambalaj până ating consistența „al dente”. Scurge-le și pune-le deoparte.
Încinge uleiul de măsline într-o tigaie mare. Adaugă usturoiul și sotează-l pentru un minut până devine aromatic.
Încorporează legumele tăiate și gătește-le până încep să se înmoaie.
Pune ciupercile în tigaie și continuă să le gătești până devin aurii și fragede.
Adaugă năutul scurs și clătit în tigaie și încălzește totul pentru câteva minute.
Adaugă pastele scurse peste amestecul de legume și năut în tigaie.
Amestecă bine pentru a distribui uniform aromele.
Condimentează cu sare, piper și ierburi aromatice după gust.
Gătește totul pentru încă 1-2 minute pentru a permite aromelor să se întrepătrundă.
Servește pastele calde, eventual presărate

Sugestii
Această rețetă nu doar că este delicioasă și sățioasă, dar este și extrem de flexibilă, permițându-ți să folosești orice legume ai la îndemână. Este perfectă pentru a încorpora o varietate de nutrienți esențiali și a asigura o masă echilibrată conform principiilor NutriPorției.
PASTE INTEGRALE CU LEGUME, NĂUT ȘI CIUPERCI
QUICHE CU CARNE RĂMASĂ DE LA FRIPTURĂ
Ingrediente
- 1 aluat de tartă (poți folosi aluat gata făcut sau poți prepara unul simplu din făină, unt și apă)
- 200 g carne de curcan, porc sau pui, rămasă de la friptură, tăiată în bucăți mici sau fâșii
- 3-4 ouă mari
- 200 ml smântână pentru gătit sau lapte
- 100 g brânză rasă (cheddar, emmental sau orice alt tip ți-a rămas)
- 1 ceapă mică, tocată fin
- 1-2 căței de usturoi, tocați fin
- Sare și piper, după gust
- Ierburi aromatice (de exemplu, cimbru sau pătrunjel, după preferințe)
- Opțional: legume adiționale, cum ar fi ardei, ciuperci sau spanac, tocate

Mod de preparare
Încălzește cuptorul la 180°C. Întinde aluatul într-o formă de tartă și înțeapă fundul cu o furculiță pentru a evita formarea bulelor de aer.
Coace aluatul acoperit cu hârtie de copt și greutăți pentru copt sau fasole uscată pentru 10 minute.
Într-o tigaie, călește ceapa și usturoiul într-un strop de ulei până devin translucide și moi.
Într-un bol mare, bate ouăle cu smântâna sau laptele. Adaugă brânza rasă, carnea de curcan, porc sau pui, ceapa și usturoiul călite, și, dacă folosești, legumele adiționale. Condimentează cu sare, piper și ierburi aromatice.
Varsă amestecul de ou în crusta pre-coaptă.
Introdu quiche-ul în cuptor și coace-l pentru aproximativ 30-40 de minute, sau până când umplutura este fermă și suprafața este ușor aurie.
Lasă quiche-ul să se răcorească câteva minute înainte de a-l tăia. Poate fi servit cald sau la temperatura camerei.

Sugestii
Quiche-ul este o opțiune excelentă pentru prânz sau cină și poate fi servit alături de o salată verde pentru un plus de prospețime. Această rețetă transformă eficient resturile de carne într-o masă complet nouă și delicioasă, reducând risipa alimentară.
QUICHE CU CARNE RĂMASĂ DE LA FRIPTURĂ

La invitația Nestlé România, Chef Ștefan Popescu a gătit împreună cu copiii de la Horeca School cinci rețete, iar meniul astfel creat a fost donat integral către Casa Sf. Ioan de la Asociația Caritas. Vezi filmul evenimentului!

<b>NUTRIPORȚIA</b> > Components > First column
<b>NUTRIPORȚIA</b> > Components > Second column
<b>NUTRIPORȚIA</b> > Components > Third column