"Cred că majoritatea oamenilor nu sunt conştienţi de toate eforturile care se fac pentru a le garanta siguranţa alimentelor pe care le consumă", spune John O’Brien, Coordonatorul Programului de Cercetare pentru Siguranţă şi Integritate Alimentară din cadrul centrului internaţional de cercetare al Nestlé.
“Doar când ceva merge rău, se opresc pentru o clipă şi conştientizează.”
În martie 2011, Japonia s-a confruntat cu una dintre cele mai grave catastrofe, fiind lovită de un cutremur şi un tsunami devastatoare care au destabilizat centrala nucleară de la Fukushima.
“Cutremurul a avut loc într-o vineri dar până luni devenise clară starea gravă de urgenţă nucleară,” spune John.
“Imediat am comandat echipamente radiometrice şi am implementat noi metode şi instrumente în unităţile noastre de producţie situate în apropierea zonei afectate pentru a monitoriza radioactivitatea.
În două săptămâni, am putut opera un ‘sistem de avizare pozitivă’, aşa cum l-am numit noi, ceea ce înseamnă că produsele noastre erau sigure pentru consum şi puteau părăsi fabrica.”
Planificare pentru situaţii neprevăzute
Abilitatea de a reacţiona rapid la evenimente neprevăzute este vitală pentru a putea garanta siguranţa alimentelor.
Acesta este motivul pentru care Nestlé a instalat dispozitive de măsurare a radiaţiilor gamma în locaţii strategice din întreaga lume.
“Nu le folosim pe toate în mod obişnuit,” spune John. “Le avem pregătite pentru cazul în care se produce o criză.”
Contaminarea radioactivă este un exemplu extrem de accident care poate avea loc în lanţul de producţie alimentară. Pericolele de zi cu zi sunt mult mai obişnuite.
Reguli de bază
De cele mai multe ori, bolile provocate de consumul de alimente apar din pricina unei nerespectări a regulilor de igienă de bază în prepararea produselor crude, neambalate.
“Să zicem că cineva prepară carne de pui crudă în bucătăria proprie,” spune John. „Manevrează carnea, atinge alte suprafeţe şi prepară alte alimente fără a se spăla pe mâini.
Apoi se îmbolnăvesc. Nu de la carnea de pui, ci de la mâncarea pe care au contaminat-o.
Trebuie să îi educăm pe toţi actorii implicaţi în lanţul de aprovizionare, inclusiv pe consumatori, cu privire la riscurile şi modalităţile în care se pot ajuta pe ei înşişi şi pe alţii.
La nivelul industriei, avem responsabilitatea de a aborda această problemă a incidenţei infecţiilor ce se transmit prin alimente.”
Populaţii vulnerabile
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că bolile diareice provocate de consumul de alimente şi apă ucid în jur de 2 milioane de oameni anual, cu precădere în ţările în curs de dezvoltare.
În realitate, această cifră ar putea fi mult mai mare, deoarece infecţiile ce se transmit prin alimente sunt în mare măsură sub-raportate.
Bacteriile patogene comune ce se transmit prin alimente includ listeria, E.coli şi salmonella. Acestea profită de sistemele imunitare slabe, în special cele ale copiilor, persoanelor infirme, femeilor însărcinate şi bătrânilor.
Pe măsură ce aceste populaţii mai vulnerabile devin din ce în ce mai extinse, creşte şi numărul persoanelor expuse cel mai mult la riscurile de infecţii.
„Pentru a face faţă consecinţelor acestor schimbări demografice procedurile companiilor alimentare trebuie îmbunătăţite în permanenţă.”, spune John.
“Nu este suficient să facem ce am făcut şi înainte. Siguranţa nu este niciodată un proces static. Aşteptările sunt în continuă schimbare, la fel ca reglementările şi cunoştinţele noastre.”
Riscuri emergente
În 2013, Nestlé a deschis cele mai avansate laboratoare de profil din industrie cu scopul studierii bacteriilor patogene ce se transmit prin alimente.
Laboratoarele au un nivel ridicat de ‘izolare biologică’, cu zone etanşeizate în care accesul se face doar de către personal calificat care are obligaţia să poarte îmbrăcăminte de protecţie şi să respecte proceduri stricte de igienă.
“Am construit laboratoarele pentru că recunoaştem existenţa riscurilor emergente,” explică John.
“Bacteriile patogene E.coli nu reprezentau cu adevărat o problemă în deceniile anterioare. Probabil că au existat dintotdeauna, dar pur şi simplu nu aveam tehnologia necesară pentru a le identifica.”
Deşi evoluţiile ştiinţifice îi ajută pe experţii în siguranţa alimentară să combată microorganismele nocive, noile metode sau moduri de lucru pot ridică la rândul lor provocări.
“Pe măsură ce ne-am perfecţionat în eliminarea bacteriilor, a trebuit să implementăm măsuri mai riguroase pentru a preveni posibilitatea oricărei contaminări,” continuă John.
“În trecut, E.coli ar fi trebuit să concureze cu alte bacterii prezente în alimente.
În prezent, alimentele sunt decontaminate în timpul procesării, dar dacă sunt contaminate din nou de un agent patogen, acesta se poate dezvolta fără a fi verificat.”
Controale stricte
Nestlé utilizează tehnologii foarte sofisticate pentru a depista rapid o gamă largă de microorganisme şi substanţe nocive pentru sănătatea omului.
Compania desfăşoară mai multe teste alimentare decât orice altă entitate din lume, realizând 100 de milioane de teste pe an pe produsele sale, inclusiv 1,5 milioane doar pentru salmonella.
Dar aşa cum subliniază John, Nestlé nu testează un produs pentru a controla dacă este sigur. O face pentru a confirma acest lucru.
“Avem atât de multe controale stricte, integrate, pentru a garanta siguranţa, de la selecţia materiei prime, până la procesare şi ambalare, astfel încât până ajungem la finalul testului, suntem deja extrem de încrezători că produsul este sigur.”
De-a lungul anilor, abordarea industriei faţă de siguranţa alimentară s-a schimbat, trecând de la căutarea defectelor în produsele finite, la încercarea de identificare a cauzelor acestora cât mai repede posibil în lanţul de aprovizionare.
“Dorim să ştim dacă există o problemă, de unde provine aceasta, dacă o înţelegem şi cum o putem preveni,” spune John.
Lanţ complex
Nestlé deţine un sistem de avertizare timpurie care permite identificarea semnalelor care se pot transforma în probleme.
“Cu cât identificăm mai repede un potenţial risc, cu atât sunt mai mari şansele să îl putem controla,” spune John.
Controlul nu este întotdeauna uşor de obţinut în lanţul lung şi complex de aprovizionare al comerţului internaţional cu produse alimentare.
Dacă cineva face fraudă alimentară prin contrafacerea unui produs, acest lucru poate să nu ameninţe siguranţa produsului, dar îi compromite integritatea, ceea ce este inacceptabil.
Am ajutat la dezvoltarea unor tehnici de screening genetic pentru produsele din carne şi peşte care evaluează 20 sau mai multe specii deodată, astfel încât să putem fi siguri că un produs este ceea ce ar trebui să fie.”
Îndeplinirea aşteptărilor
Aşa cum au arătat cazurile recente de fraudă alimentară din Europa, problemele de siguranţă alimentară nu se referă doar la riscurile reale, ci şi la percepţia asupra riscului.
“Consumatorii se aşteaptă pe bună dreptate ca produsul pe care îl cumpără să fie sigur pentru consum şi să conţină ceea ce scrie pe etichetă,” spune John.
“Se aşteaptă însă şi la mai puţini conservanţi pe acea etichetă. Aceasta reprezintă o provocare căreia trebuie să îi facem faţă.”
Pe lângă dezvoltarea unor procese îmbunătăţite, el consideră că industria trebuie să explice mai bine avantajele proceselor existente.
“Observăm o anumită rezistenţă din partea consumatorilor la noile tehnologii din industria alimentară, care sunt perfect sigure, dar şi la alte tehnici mai consacrate care şi-au demonstrat beneficiile pentru sănătatea publică.
Să luăm de exemplu pasteurizarea, care poate fi folosită pentru distrugerea bacteriilor patogene periculoase din lapte.
Înainte de introducerea la scară largă a pasteurizării, laptele era o sursă obişnuită de bacterii care cauzau tuberculoză bovină mortală şi alte boli ce se transmit prin alimente.
Unii consideră că procesarea alimentelor este ea însăşi un lucru rău, dar suntem cu toţii în viaţă datorită ei. Aceasta este realitatea.”
Articole pe aceeasi tema: