Sort results by
Sort results by

Dieta alcalină – efecte benefice sau doar un mit?

Nicoleta Tupiță, Specialist în nutriție Nestlé România

Dieta alcalina – efecte benefice sau doar un mit?

 

Potențialul acid sau alcalin al dietei este mult discutat, mai ales în mass-media. Pe baza acestor noțiuni au apărut și diete specifice, cum este dieta alcalină, care au susținut efecte benefice pentru sănătate. Aspecte precum diferența dintre pH-ul alimentelor și potențialul acidifiant trebuie luate în considerare atunci când se discută despre echilibrul acido-bazic.

Homeostazia acido-bazică este esențială funcționării organismului în limite fiziologice și metabolismului celular. În condiții normale, echilibrul acido-bazic este menținut la un ph arterial între 7.36 și 7.44 și un ph intracelular de 7.21.

Organismul uman are mecanisme foarte specifice pentru menținerea homeostaziei acido-bazice, care nu dau greș decât în situații patologice, cum ar fi boala cronică de rinichi sau boli pulmonare cronice.

Rinichii și sistemul respirator au un rol esențial în menținerea echilibrului acido-bazic. Există și la nivel intracelular mecanisme prin care se menține echilibru acido-bazic.

Chiar și mici fluctuații ale ph-ului nu sunt compatibile cu viața, tocmai din acest motiv, mecanismele de menținere a homeostaziei acido-bazice intră în funcțiune indiferent de componenta dietei, pentru a se evita stările de acidoză sau alcaloză cronică în organism, care de cele mai multe ori apar doar pe fondul unor patologii existente.

Dieta alcalină a fost și este încă promovată intens în media, în rândul persoanelor care doresc să adopte o alimentație sănătoasă. Din fericire, să adopți o dietă care conține mai multe alimente cu potențial alcalinizant în organism decât alimente cu potențial acidifiant nu are neapărat efecte negative. În căutarea evidentelor științifice credibile cu privire la efecte pozitive ale unei diete alcaline, se poate remarca lipsa unor studii relevante care să arate o legătură clară între un consum predominant de alimente alcaline și sănătatea pe termen lung.

Dieta modernă bogată în carne, brânzeturi, sucuri carbogazoase, sare, alimente prăjite sau intens procesate este considerată a avea un mare potențial de a acidifia organismul și astfel de a crește riscul de osteoporoza, boli renale, cancer, reducerea masei musculare.

Alimente cu pH acid vs alimente cu potențial acidifiant

De cele mai multe ori se face o confuzie între alimentele cu pH acid și alimentele care pot acidifia organismul. De exemplu, sucul de portocale are un pH acid de 3.30-4.19, dar in organism are un efect alcalinizant (un potențial de încărcare acidă renală de -2.90).

Potențialul acidifiant sau alcalinizant al unui aliment sau a unei băuturi este dat de conținutul în minerale.

Principalele alimente sau băuturi acidifiante sunt cele care conțin aminoacizi cu sulf, acid fosforic (băuturile carbogazoase), fosfați, sare. Chiar dacă la prima vedere sarea este neutră din punctul de vedere al pH-ului și nu este metabolizată într-un acid, se pare că este responsabilă de 50% din potențialul acidifiant al dietei americanilor. În prezent, există studii care evidențiază o predispoziție mai mare spre acidoza metabolică printr-un consum mare de sare în rândul adulților sănătoși.

O metodă de măsurare a efectului alimentelor asupra echilibrului acido-bazic din organism este PRAL (potențial renal acid load). Indicele PRAL poate fi folositor pentru a face diferențierea între alimentele acide și cele alcaline, după o metodă științifică și nu doar pe baza unor presupuneri.

Pe baza indicelui PRAL se poate spune că brânzeturile tari și măturate, gălbenușul de ou, carnea, orezul, arahidele, nucile și peștele au cel mai mare potențial de acidifiere a organismului. De cealaltă parte, stau alimentele cu potențial mare alcalinizant, considerat benefic: fructele, legumele, leguminoasele, unele semințe, vinul roșu și vinul alb, cafeaua.

Cea mai bună modalitate de a contracara potențialul acidifiant al unor alimente cum este carnea este limitarea consumului la porțiile normale (porțiile recomandate de ghidurile de nutriție în funcție de vârstă, sex și activitatea fizică) și asocierea acestor surse de proteine de înaltă calitate cu legume și fructe care ajută la echilibrarea balanței acido-bazice în organism.

Efectele negative ale acidozei

Una dintre consecințele cel mai des menționate ale unei alimentații preponderent acide este scăderea mineralizării osoase și pierderea de masă osoasă.

Institutul American pentru Cercetarea Cancerului susține că nu există o legătură directă între dieta alcalină și scăderea riscului de cancer, iar o dietă cu potențial acidifiant nu crește riscul de cancer, organismul având mecanisme foarte eficiente de reglare a balanței acido-bazice.

Dacă analizăm atent, dieta alcalină conține preponderent fructe și legume, cereale integrale, anumite leguminoase și nuci și în cantități reduse alimente de origine animală, alimente procesate, sucuri carbogazoase, alcool. Toate aceste recomandări ale dietei alcaline se suprapun în mare măsură cu recomandările de alimentație sănătoasă. Este destul de clar că urmând o astfel de dietă vom reduce riscul de boli cronice, mai ales boli metabolice și cancer, totuși evidentele existente atribuie aceste efecte pozitive altor mecanisme de acțiune.