Influența alimentației asupra microflorei intestinale

Nicoleta Tupiță, Specialist în nutriție Nestlé România

Se spune că “ești ceea ce mănânci” și pe bună dreptate. Cercetările din ultimii ani asupra relației dintre microflora intestinală și alimentație, arată că “suntem și ceea ce microbii noștri mănâncă”. Microflora intestinală are capacitatea de a modula riscul apariției anumitor boli frecvente în prezent, precum obezitatea, diabetul zaharat, anumite tipuri de cancer, bolile cardiovasculare și bolile inflamatorii intestinale.

Microflora intestinală – bine de știut

Chiar dacă asociem adesea bacteriile cu efecte negative asupra sănătății, avem un număr semnificativ de bacterii în corpul uman (predominant în intestin și pe piele) și trăim cu acestea toată viața. Multe dintre bacteriile care viețuiesc în organismul uman ne fac bine. Unele dintre ele pot fi dăunătoare atunci când numărul lor crește, ducând la apariția anumitor boli. 

Microflora intestinală cuprinde zeci de miliarde de microorganisme rezidente, incluzând bacterii, virusuri, fungi și protozoare. Bacteriile sunt grupul cel mai studiat de microorganisme de la nivelul tubului digestiv. Cele mai multe bacterii se află în colon, fiind mediul propice dezvoltării lor. Puține sunt microorganismele care rezistă mediilor mai acide din stomac sau intestinul subțire. 

Tractul intestinal este colonizat cu bacterii la naștere, fiind steril în perioada gestației. Mama îi transferă nou-născutului flora intestinală în timpul nașterii. Acest transfer depinde de tipul nașterii, de vârsta gestațională și modalitatea de hrănire a bebelușului după naștere (alaptare naturală sau formulă de lapte). Orice modificare în numărul și tipul bacteriilor intestinale poate avea influențe asupra sănătății, determinând cel mai adesea dezechilibre ale sistemului imunitar care cresc riscul anumitor boli, inclusiv cancer. 

Relația dietă – microflora intestinală este un drum cu doua sensuri pentru că și bacteriile intestinale pot influența alegerile noastre alimentare, având o conexiune cu creierul prin substanțele pe care le produc. S-a identificat predominantă anumitor tipuri de bacterii și un raport între acestea la persoanele obeze diferit de cel întâlnit la persoanele slabe sau cu greutate corporala normală. De asemenea, pofta de dulce pare a fi influențată de prezența sau absența anumitor tipuri de bacterii intestinale.

Efectul diferitelor tipuri de nutrienți asupra florei intestinale

Fibrele

Fibrele alimentare sunt printre componenții alimentari care exercită cea mai mare influență asupra florei bacteriene intestinale, unele fibre având efecte prebiotice (sunt hrană pentru bacteriile intestinale).

Fructo-oligozaharidele, galacto-oligozaharidele sunt printre cele mai cunoscute și eficiente fibre cu efect prebiotic. La acestea se adaugă și amidonul rezistent, care nu este digerat în intestinul subțire și se comportă ca o fibră, putând exercita efecte prebiotice. Toate aceste tipuri de fibre au efect benefic indirect asupra organismului prin produșii secretați de micoorganismele intestinale în procesul de fermentație. De asemenea, prebioticele sunt “hrană” anumitor bacterii intestinale benefice, favorizând astfel proliferarea acestora în detrimentul celor dăunătoare. Sursele alimentare de prebiotice includ: soia și alte leguminoase (năut, fasole, linte), cereale integrale, fructe și legume, ciuperci, etc.

Există și produse naturale pe bază de fibre cu efecte prebiotice care pot contribui la asigurarea aportului zilnic de fibre. 

Relația dintre cantitatea exactă de fibre și efectul asupra florei intestinale nu a fost stabilită prin studii relevante. Se poate presupune că prezența cantității recomandate de fibre pe zi (de aproximativ 14g/1000 kcal la adulți, conform ghidurilor de nutriție actuale) în alimentație prezintă efecte benefice asupra florei bacteriene intestinale prin creșterea numărului total de bacterii benefice sau modificarea raportului dintre speciile benefice și cele dăunătoare.

Îndulcitorii artificiali

Chiar dacă sunt adesea recomandați pacienților cu intoleranță la glucoză, diabet zaharat, obezitate, studiile susțin faptul că îndulcitorii artificiali pot afecta echilibrul florei bacteriene.

Proteinele

Proteinele din carne, în special cele din carnea roșie, s-au dovedit a avea efecte de creștere a speciilor de bacterii dăunătoare. Proteinele din zer și cele din mazărea verde cresc speciile de bacterii benefice(1). 

Consumul unor cantități mari de proteine din produse animale a fost asociat cu o creștere a riscului de sindrom de intestin iritabil, asociere explicată prin dezechilibrele microflorei intestinale.

Grăsimile

Consumul mare de grăsimi duce la creșterea bacteriilor dăunătoare.

În ceea ce privește tipurile de grăsimi și calitatea acestora, se pare că grăsimile saturate (mai ales cele de origine animală) influențează creșterea speciilor bacteriilor dăunătoare, iar grăsimile din uleiul de peste duc la proliferarea speciilor benefice (Bifidobacterium și Lactobacillus).

Concluzii

Modularea microflorei poate fi o metodă de prevenție a cancerului, obezității sau bolilor cardiovasculare, însă este nevoie de mai multe studii pe baza cărora să se stabilească recomandări clare. Componenții unei alimentații sănătoase, printre care cerealele integrale bogate în fibre, fructele și legumele bogate în antioxidanți, leguminoasele bogate în proteine vegetale sunt recomandate și în dietele de promovare a unei flore intestinala sănătoase.

Referințe bibliografice

1. Singh, Rasnik K et al. “Influence of diet on the gut microbiome and implications for human health” Journal of translational medicine vol.15,1 73. 8 Apr. 2017,doi:10.1186/s12967-017-1175-y;
2. Graf, Daniela et al. “Contribution of diet to the composition of the human gut microbiota” Microbial ecology in health and disease vol. 26 26164. 4 Feb. 2015, doi:10.3402/mehd.v26.26164;
3. Vincent Ho, How the bacteria in our gut affect our cravings for food, Decembrie, 2018;
4. Muhammad Shahid Riaz Rajoka et al. (2017) Interaction between diet composition and gut microbiota and its impact on gastrointestinal tract health, Food Science and Human Wellness, 6(3), pp. 121-130, Decembrie, 2018;
5. British Nutrition Foundation, Resistant starch, Decembrie, 2018;
6. Ze, Xiaolei et al. “Ruminococcus bromii is a keystone species for the degradation of resistant starch in the human colon” ISME journal vol. 6,8 (2012): 1535-43.;
7. Allison Webster (2018) Gut Check: Sugars and the Gut Microbiome, Decembrie, 2018.